Treceți la conținutul principal

Aschia ... tot soareci mananca!

Oare de ce dam pasarea din mana pe ... groapa altuia. Poate pentru ca iepurele sare ... singur in ea? Poate pentru ca ce naste din pisica ... sare de unde nu te astepti? De altfel stim toti ca cine se scoala de dimineata ... prinde cioara de pe gard, pe cand cine sapa singur o groapa ... nu o sapa departe de trunchi.
Dar cu toate astea cum sa castigi, daca nu vrei sa te apere lumea de caini si cum sa risti, daca vrei sa te apere mereu cineva de gaini? Observi tu insuti, ca afara este vopsit gardul, insa nu reusesti sa ajungi departe, pentru ca, desi treci marea, n-ai rabdare sa vezi leopardul! Ceea ce inseamna ca nu ai decat sa te faci frate cu dracul si sa faci ce face popa, pentru a face ce zice el, abia dupa ce ai trecut puntea.

Niciodata nu ai cum sa nu mergi sa gusti din placinte, fara sa te arzi. Iti spui bineinteles: “OK. Inainte!”, apoi, dupa ce te joci cu focul, la final spui “Nu mai fac!, dar esti atent sa NU adaugi si “niciodata”! Dar cand vine vorba de razboi, consideri ... omeneste sa dai inapoi si sa spui “Am gresit”! Nu? Asa ca, daca tot primesti un cal de dar ... inghite repede inclusiv pestele mic, pentru ca daca stai sa-l cauti la dinti ... te va inghiti pe tine pestele mare! Aminteste-ti mereu ca viata ta bate ... direct in piept si oricum iti vei gasi nașul! Nu crede ca ce-ai tu in mana ... bate filmul lor chiar si daca si tu insuti esti un naș si-ti permiti sa tragi in piept, chiar de-i minciuna; Pe de alta parte daca esti om sarac nu trebuie sa uiti sa ... sufli si in iaurt, pentru ca fii sigur ca un necaz ... te face sa te arzi cu lapte. Si pentru ca o astfel de intamplare nu vine singura asteapta-te sa ... nu-ti mai traga nici boii, cand ti-e lumea mai draga;

Important este insa sa nu te intinzi ... mai mult decat poti duce, pentru ca daca se rupe plapuma ... va trebui sa iti asumi multe. In concluzie, daca vrei cu adevarat, fugi, ca e sanatos! Astfel chiar daca o fi rusinos, important e ca poti!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Serendipity, what a pity!

Pe terasa Serendipity concertul se terminase. Pana a venit nota de plata am asistat cum si-au strans artistii sculele: pian electric, stativ, mixer, boxa, cabluri, microfon, simpatici cum au fost toata seara. Apoi s-au asezat la o masa de unde clientii deja plecasera, pentru o tigara si alte detalii organizatorice. I-am salutat, le-am multumit si am iesit de pe terasa.

Afara, langa locul unde ne legasem bicicletele se mai aflau doua mese. Pe scaune, cum fac fetele, stateau cuibarite cu genunchii la gura doua tinere cu ochii mari atintiti la baiatul din fata lor. Brunet, barbos, el statea in picioare si le explica condescendent:
- Trebuie sa aveti grija cu astia ca nu stii cand te trezesti cu vreun control. Nu dai bon si ajungi naibii la puscarie.
Una dintre fete ii raspunde:
- Dar aia a zis ca erau doar doua degete de ... (ceai sau vin, nu am auzit bine)... Pai ce am gradatie pe pahar sa pun la fix?
- Nu stiu. Trebuie ca intotdeauna sa fii acoperita. Ca te intalnesti cu una d'…

Ce ar fi fost daca...(II)

- Iti pare rau ca nu mi-ai dat mai mult de jumatate de ora?
- Da. Uneori ma gandesc ca ar fi trebuit sa fiu mai egoista. Dar stii de ce nu am putut mai mult.
- Da, stiu. Dar tot imi pare rau.

Intre ei erau o masuta mica si doua cesti de cafea. Nu mai aveau mare, valuri, luna, apa argintata si miros de sare. Un decor opus celui in care se cunoscusera. Il privea cum vorbeste despre job-ul si pasiunea lui. Era clar ca iubeste ceea ce face. Toata fiinta lui zambea in timp ce incerca sa o initieze in arta lui, explicandu-i ce este tempoul.

Acelasi om, alte circumstante. Acceptase sa il vada din curiozitate amestecata cu dor. Timp de aproape un an, jumatatea aia de ora insistase sa revina perioadic in visele si gandurile ei. Vroia sa stie daca a fost el sau decorul. Acum, cand gheata din jur stersese orice urma a soarelui din trecut, cu cafeaua intre ei, nu mai avea nicio umbra de indoiala. Da, fusese el.

Intr-un fel si-ar fi dorit sa ajunga la alta concluzie. Sa poata da vina pe mare si pe valu…

Marelbo, pantofii romanesti care mi-au rupt picioarele ca pe vremuri

Penultima zi de concediu in Bucovina. Manastiri, locuri frumoase, liniste si pace. Drumul de la Putna catre Gura Humorului trece si prin Vicovul de sus. Aici se afla fabrica de pantofi romanesti Marelbo. Cateva indicatoare te anuntau ca este aproape si are un magazin cu 'preturi de fabrica'. Vazusem pe net o campanie destul de insistenta axata pe ideea de Marelbo - pantofi romanesti. Se pare ca bannerele si-au facut treaba deoarece mai de mult, intr-un magazin de pantofi am recunoscut marca si chiar am vrut sa probez o pereche. Din pacate acel model avea o talpa atat de rigida incat nu a mai fost nevoie sa o probez. Am adaugat la inregistrarea mentala lasata de campania online inca un atribut descoperit offline: rigizi.