Si pentru ca e mai usor sa fie de pe Netflix, iata Urma din 2020. Pentru cei care au deschis mai tarziu televizoarele ii anunt ca suntem deja in 2022. Si daca nu as fi cautat pe net niste informatii despre Irina Radulescu, nici ca as fi aflat despre debutul in lung metraj a lui Dorian Boguta. Un debut excelent ca regizor dar si ca scenarist.
Orice film romanesc sufera nitel la imaginile de interior care nu sunt bine luminate, insa la 'Urma' pare ca cineva, poate coloristul, la final, vazand ca nu mai e nimic de facut, a dat niste luminozitate suplimentara la scenele intunecate, asa la toata imaginea, din buton. Deci nu va dereglati televizoarele, e de la ei. Insa dialogurile se aud bine, ceea ce este o mare realizare, pe langa muzica originala.Desi este marketat ca un film politist as spune ca este mai mult de atat. Toate scenele lucreaza pentru personaje iar policierul nu este decat un motiv, un instrument prin care ele sunt puse in miscare. E clar ca nici film de arta nu este. Este doar un film bun care la final te face sa te mai gandesti la el.
Deja doi ani de la lansare, actori mari, jucat bine, implicat TVR-ul, se gaseste pe Netflix si totusi putina lume a auzit de el. Daca Ada Solomon nu e, nimic nu e. Degeaba debutezi in forta daca te ajuta doar talentul. Politistul nu a sorbit 30 de minute dintr-o ciorba, masinaria de marketing cultural nu a pornit, nu te-a luat noul val al cinematografiei romanesti.
Inchei tot cu un debut remarcabil in film, acela al Irinei Radulescu care mi s-a parut a fi versiunea romana, mai tanara, a Emanuellei Devos, una dintre actritele mele favorite ;p
Vizionare placuta non-stop!