Un "R" de 60.000 de euro

De Craciunul care tocmai a trecut, am primit un cadou de la un furnizor. Un gadget care nu functiona. Bonus, avea numele meu inscriptionat pe el - gresit. Asta mi-a adus aminte de o intamplare mai veche despre o gafa, umana si de marketing, care mi-a provocat ceva chicoteli la momentul respectiv.

Se stie ca toata lumea este sensibila la auzul si citirea propriului nume. Tehnicile de vanzari recomanda sa repeti numele clientului in cursul prezentarii ca sa-i dai senzatia de familiaritate; s-au inventat softuri de personalizare a e-mailurilor si scrisorilor cu numele destinatarului; pana si la luarile de ostatici negociatorul incearca, printre primele lucruri, sa afle cum il cheama pe terorist ca sa stabileasca o comunicare mai apropiata cu el.

Ei bine, un amic de-al meu, director general la o firma, are un nume care se termina in “escu”. Sa-i zicem Mihai Vasilescu (conteaza doar terminatia numelui). Omul nostru s-a dus pe la niste seminarii de branding unde a facut schimb de carti de vizita cu numerosi directori si manageri de la tot felul de companii, printre care si o duduie care era brand manager la o companie de autoturisme de lux.

Am uitat sa precizez ca amicul era in cautarea unei noi masini “mai de director, asa” si era dispus sa cheltuiasca vreo 60.000 de euro.

Intr-o buna zi, respectivul primeste prin curier de la sus-mentionata firma un pachetel pe care, la numele destinatarului, scria Dan Vasilescur (da, cu “r” la sfarsit)! Inauntru, un breloc ieftin meid in ceaina (o adevarata oroare pentru un marketer pasionat ca el) si un voucher cu o scrisoare de vanzare care incepea tot cu “Stimate domnule Dan Vasilescur”.

Vazand plicul si scrisoarea, amicul meu s-a simtit: 1. indignat; 2. jignit; 3. rusinat. “Cand eram mic, eu si prietenii mei ne poceam numele in toate felurile, dar nimeni nu mi-a zis vreodata VasilesCUR!” mi s-a confesat el si a continuat: “Am aruncat scrisoarea, n-am suportat nici s-o pastrez ca mostra de tampenie. N-am povestit asta decat la vreo 2-3 persoane de incredere pentru ca mi-e teama ca daca se afla prin firma o sa ma pomenesc strigat cu porecla VasilesCUR”.

Iar la final a adaugat “Culmea e ca eu chiar ma aflam in targetul acestei marci de masini, dar de cand am primit scrisoarea, antipatia mea s-a transferat, de la persoana care mi-a gresit numele, asupra marcii!”.

Si uite-asa, o simpla litera tiparita gresit poate sa insemne daca ai vandut sau nu o masina de 60.000 de euro. Pana la urma, omul este manat de niste mecanisme emotionale simple si primare, oricat de sofisticat, bogat si specialist in marketing ar fi. Deci, atentie pe ce tasta puneti deshtu'!

Imagine de aici.