Treceți la conținutul principal

Scop versus Mijloc

Îmi place să cred despre mine că sunt o femeie preocupată “de carieră”. Am un job bun și am fost întotdeauna interesată de dezvoltarea mea profesională. Dar, în aceeași măsură, cred despre mine că sunt o persoană echilibrată și reușesc să nu îmi neglijez familia în drumul meu spre o carieră de succes.
Acum ceva timp am purtat o discuție despre acest topic cu un bun prieten care îmi spunea că pentru o femeie foarte rar există echilibru între o carieră de succes și o familie reușită; ori una, ori cealaltă - amândouă nu se poate. Imediat a urmat întrebarea:
            - Auzi, dar tu ce îți dorești de fapt, care e scopul tău, să îți faci o familie sau să îți faci o carieră?

Fiecare dintre noi ne-am gândit la un anume moment dat, fie din proprie inițiativă, fie că am fost întrebați, care este scopul nostru... în viață, într-un anume moment sau într-un anume context. Pe cât de simplă întrebarea, pe atât de complex și înșelător răspunsul.
Întrebarea prietenului meu m-a făcut să mă gândesc la diferența dintre scop și mijloc și la situațiile în care ajungem să inversăm rolurile fără să ne dăm seama și să considerăm mijloacele scopuri și invers.


Dar hai să facem doi păși înapoi și să pornim cu un pic de teorie. Dicționarul Explicativ al Limbii Române ne spune așa:
- SCOP, scopuri, - Țintă, obiectiv către care tinde cineva; ceea ce își propune cineva să înfăptuiască; țel.
- MIJLOC, mijloace, - Ceea ce servește ca unealtă pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilități (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; cale, metodă, procedeu. Chip, fel, posibilitate, putința.

La prima vedere lucrurile sunt foarte clare, însă dacă ieșim din sfera teoretică și încercam să creionăm diferența dintre cele două concepte aplicându-le unor situații reale, lucrurile devin un pic mai complicate - o “acțiune” poate fi în același timp mijloc și scop, depinde de contextul în care este analizată. La fel, mijloacele se pot transforma în scopuri iar scopurile în mijloace, acest scenariu depinzând de persoana din perspectiva căreia facem analiza.

Câteva exemple:
Banii: scop, mijloc sau amândouă?
Mi-aș permite să răspund amândouă. Dacă punem noțiunea de bani în legătură cu ideea de serviciu sau muncă putem considera că banii sunt un scop: muncim pentru a câștiga bani. Dar, dacă punem noțiunea de bani în legătură cu noțiunile de “bunăstare, fericire, prosperitate”? În această variantă banii se transformă într-un mijloc care duc la scopul final al bunăstării/fericirii.
Cariera?
Este clar că pentru prietenul meu este un scop. Eu am realizat însă că pentru mine este un mijloc către …..fericire. Așa cum este și familia. Îmi doresc o carieră pentru că am nevoie de satisfacții profesionale pentru a mă simți împlinită și fericită și în același timp îmi doresc o familie pentru că știu că simpla carieră nu va fi de ajuns pentru a-mi atinge scopul. Așa că, pentru mine ambele sunt mijloace care se țin reciproc în echilibru și mă țin pe mine pe drumul drept către fericire.


De ce această analiză?
Pentru că este foarte important să înțelegem că viața nu este scrisă în alb și negru și că, indiferent ce scop ne propunem în viață într-un anume moment sau context, este normal ca după un timp sau în alte împrejurări focusul să se schimbe, scopul să se transforme în mijloc și să lase loc altor scopuri. Indiferent dacă o acțiune sau un lucru poate fi mijloc sau scop în funcție de context, ce mi se pare foarte important și motivul principal pentru care m-am hotărât să scriu acest material, este capacitatea fiecăruia de a identifica diferența dintre cele două și de a plasa o anumită acțiune și pe sine pe locul potrivit în momentul potrivit.

Și pentru a finaliza într-o notă filozofică va las cu gândurile lui Friedrich Nietzsche care spunea:
“Călătorind, uităm în general scopul deplasării. Așa cum orice meserie e aleasă și practicată ca mijloc pentru atingerea unui scop, dar continuată ca și cum și-ar fi sieși scopul suprem. Uitarea intențiilor este cea mai frecventă prostie din câte există”.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Serendipity, what a pity!

Pe terasa Serendipity concertul se terminase. Pana a venit nota de plata am asistat cum si-au strans artistii sculele: pian electric, stativ, mixer, boxa, cabluri, microfon, simpatici cum au fost toata seara. Apoi s-au asezat la o masa de unde clientii deja plecasera, pentru o tigara si alte detalii organizatorice. I-am salutat, le-am multumit si am iesit de pe terasa.

Afara, langa locul unde ne legasem bicicletele se mai aflau doua mese. Pe scaune, cum fac fetele, stateau cuibarite cu genunchii la gura doua tinere cu ochii mari atintiti la baiatul din fata lor. Brunet, barbos, el statea in picioare si le explica condescendent:
- Trebuie sa aveti grija cu astia ca nu stii cand te trezesti cu vreun control. Nu dai bon si ajungi naibii la puscarie.
Una dintre fete ii raspunde:
- Dar aia a zis ca erau doar doua degete de ... (ceai sau vin, nu am auzit bine)... Pai ce am gradatie pe pahar sa pun la fix?
- Nu stiu. Trebuie ca intotdeauna sa fii acoperita. Ca te intalnesti cu una d'…

The diary of a teenage girl

Remarcabili Alexander Skarsgard si Bel Powley in rolul principal, pe care nu o cunosteam dar de care cu siguranta vom mai auzi.
Alexander Skarsgard cu mustata arata a taran, american ce-i drept, dar la fel de 'vrajitor' chiar daca nu vampir. Bel e genul acela de actrita care nu arata extraordinar, stilul american, ea fiind nascuta la Londra, dar a carei frumusete vine din interior, o forta extraordinara de a face un rol interesant.

Marelbo, pantofii romanesti care mi-au rupt picioarele ca pe vremuri

Penultima zi de concediu in Bucovina. Manastiri, locuri frumoase, liniste si pace. Drumul de la Putna catre Gura Humorului trece si prin Vicovul de sus. Aici se afla fabrica de pantofi romanesti Marelbo. Cateva indicatoare te anuntau ca este aproape si are un magazin cu 'preturi de fabrica'. Vazusem pe net o campanie destul de insistenta axata pe ideea de Marelbo - pantofi romanesti. Se pare ca bannerele si-au facut treaba deoarece mai de mult, intr-un magazin de pantofi am recunoscut marca si chiar am vrut sa probez o pereche. Din pacate acel model avea o talpa atat de rigida incat nu a mai fost nevoie sa o probez. Am adaugat la inregistrarea mentala lasata de campania online inca un atribut descoperit offline: rigizi.