Treceți la conținutul principal

Harti de dimineata

Trecuse deja destul de mult timp de cand se mutasera in noul apartament. Credeam ca nu ne vor mai invita sa il vedem. Apoi am aflat ca sotia lui era foarte preocupata de curatenie si in general de perfectiune domestica. Adica nu a putut sa ne invite pana ce nu erau toate achizitionate si la locul lor.


Am fost cateva perechi si inaugurarea s-a transformat intr-o petrecere in toata regula. Eu m-am simtit foarte bine in casuta lor cea noua, pesemne ca avea feng-shuiul la locul lui. Cand am deschis sampania am scapat putin si pe covorul alb-crem, flocos pe care ne coborasem cu totii de voie buna.

Se facuse tarziu, a doua zi nu mergeam la serviciu, ni s-a propus sa dormim acolo. Acum aveau camere si pentru invitati. De obicei nu imi place sa raman pe la prieteni peste noapte sau cat a mai ramas din ea, ca sa dorm. Sotia prietenului meu a insistat. Ma simteam atat de bine, incat mi-a suras ideea micului dejun impreuna cu ei.

Cearceafuri noi impecabile. Calut de lemn pe noptiera, ceas, dulapuri, oriunde intorceai privirea era ordine si curatenie. Numai tabloul de deasupra patului cu un nud straniu strica simetria pe care o banuiai in tot ceea ce ne inconjura. O dama cu niste maini anatomic imposibil de lungi isi etala un pubis demn de o revista sexy ungureasca mai degraba decat de ochiul unui artist. Si rapirea din serai ar fi emanat mai mult bun gust si decenta, decat 'creatia' ce atarna in nuante predominat albastre deasupra patului imitatie de nuc.
Atat eu, cat si prietena mea am concluzionat ca alegerea acesta trebuie ca ii apartine gospodinei din sotia prietenului meu. Cu siguranta el nu ar fi ales asa ceva. Lui ii plac femeile, iar aratarea de pe perete era intr-o interpretare cam dubioasa.

Acum nu stiu daca de la sampanie, de la feng-shui sau poate chiar din cauza tabloului care ni s-a instalat in subconstient, dar in noaptea aceea am facut dragoste cu iubita mea in patul lor. Si a fost vorba de pasiune fara sa ne gandim la altceva decat la noi doi.

Iesitul la baie in timpul noptii in linistea apartamentului, usile care parca scartaiau la volum maxim au fost nimic pe langa surpriza oferita de soarele diminetii. Niste harti pe cearceaf.Cum am incercat sa scapam de ele, de ce am intarziat la micul dejun, acestea sunt detalii neinteresante.
Interesant este ca de atunci nu am mai fost pe la ei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Serendipity, what a pity!

Pe terasa Serendipity concertul se terminase. Pana a venit nota de plata am asistat cum si-au strans artistii sculele: pian electric, stativ, mixer, boxa, cabluri, microfon, simpatici cum au fost toata seara. Apoi s-au asezat la o masa de unde clientii deja plecasera, pentru o tigara si alte detalii organizatorice. I-am salutat, le-am multumit si am iesit de pe terasa.

Afara, langa locul unde ne legasem bicicletele se mai aflau doua mese. Pe scaune, cum fac fetele, stateau cuibarite cu genunchii la gura doua tinere cu ochii mari atintiti la baiatul din fata lor. Brunet, barbos, el statea in picioare si le explica condescendent:
- Trebuie sa aveti grija cu astia ca nu stii cand te trezesti cu vreun control. Nu dai bon si ajungi naibii la puscarie.
Una dintre fete ii raspunde:
- Dar aia a zis ca erau doar doua degete de ... (ceai sau vin, nu am auzit bine)... Pai ce am gradatie pe pahar sa pun la fix?
- Nu stiu. Trebuie ca intotdeauna sa fii acoperita. Ca te intalnesti cu una d'…

Ce ar fi fost daca...(II)

- Iti pare rau ca nu mi-ai dat mai mult de jumatate de ora?
- Da. Uneori ma gandesc ca ar fi trebuit sa fiu mai egoista. Dar stii de ce nu am putut mai mult.
- Da, stiu. Dar tot imi pare rau.

Intre ei erau o masuta mica si doua cesti de cafea. Nu mai aveau mare, valuri, luna, apa argintata si miros de sare. Un decor opus celui in care se cunoscusera. Il privea cum vorbeste despre job-ul si pasiunea lui. Era clar ca iubeste ceea ce face. Toata fiinta lui zambea in timp ce incerca sa o initieze in arta lui, explicandu-i ce este tempoul.

Acelasi om, alte circumstante. Acceptase sa il vada din curiozitate amestecata cu dor. Timp de aproape un an, jumatatea aia de ora insistase sa revina perioadic in visele si gandurile ei. Vroia sa stie daca a fost el sau decorul. Acum, cand gheata din jur stersese orice urma a soarelui din trecut, cu cafeaua intre ei, nu mai avea nicio umbra de indoiala. Da, fusese el.

Intr-un fel si-ar fi dorit sa ajunga la alta concluzie. Sa poata da vina pe mare si pe valu…

Marelbo, pantofii romanesti care mi-au rupt picioarele ca pe vremuri

Penultima zi de concediu in Bucovina. Manastiri, locuri frumoase, liniste si pace. Drumul de la Putna catre Gura Humorului trece si prin Vicovul de sus. Aici se afla fabrica de pantofi romanesti Marelbo. Cateva indicatoare te anuntau ca este aproape si are un magazin cu 'preturi de fabrica'. Vazusem pe net o campanie destul de insistenta axata pe ideea de Marelbo - pantofi romanesti. Se pare ca bannerele si-au facut treaba deoarece mai de mult, intr-un magazin de pantofi am recunoscut marca si chiar am vrut sa probez o pereche. Din pacate acel model avea o talpa atat de rigida incat nu a mai fost nevoie sa o probez. Am adaugat la inregistrarea mentala lasata de campania online inca un atribut descoperit offline: rigizi.